Canabisul rămâne în sistemul tău peste 300 de ani: Ce au descoperit cercetătorii

Cercetătorii au descoperit dovezi ale canabisului în oasele pacienților din spitalele italiene din secolul al XVII-lea.

Descoperire despre canabis

Cercetătorii au descoperit primele dovezi arheologice ale compușilor psihoactivi ai canabisului ce pot rămâne în oasele noastre mult timp după ce am murit. Această dovadă provine din rămășițele scheletice ale oamenilor din secolul al XVII-lea.

Autorii unui nou studiu căutau inițial semne ale administrării de „plante medicinale și recreative” în populația din Milano, din secolul al XVII-lea, Italia. Ei și-au concentrat atenția asupra rămășițelor aflate în cripta Ca’ Granda din Ospedale Maggiore, unul dintre cele mai inovatoare spitale din Europa la acea vreme.

Între 1638 și 1697, în această criptă au fost înhumați pacienți care au murit la spital. Au rămas sigilați și păstrați acolo, până când cripta a fost din nou săpată. De fapt, un studiu anterior efectuat de echipă a recuperat dovezi de opiu în mostre de os cranian și țesut cerebral bine conservat recuperat de la o parte din reședința criptei.

Această dovadă a fost cea care a inspirat acest ultim studiu.

„Prin urmare, am decis să extindem cercetarea la oasele lungi cu un studiu pilot asupra femurelor”, au scris autorii.

„Au fost astfel recoltate probe de os femural din rămășițele umane ale criptei cu scopul de a căuta, prin investigații arheotoxicologice, prezența unor substanțe care ar putea fi asociate cu administrarea sau aportul de plante medicinale sau recreative în cadrul populației”.

Vezi și: Canabisul depășește alcoolul ca cea mai consumată substanță de tinerii din această țară

Ce au aflat oamenii de știință

De data aceasta, Gaia Giordano de la Universitatea din Milano, primul autor al studiului, și colegii săi au extras mostre de os din rămășițele a nouă persoane îngropate la Ca’ Granda. Apoi au efectuat analize toxicologice prin pudrarea osului și apoi pregătirea probelor, astfel încât compușii chimici individuali să poată fi separați și purificați. Aceste urme ar putea fi apoi identificate folosind spectrometria de masă.

Analiza a relevat molecule de tetrahidrocannabinol (THC) și canabidiol (CBD) – compușii psihoactivi ai canabisului. Aceste molecule au fost găsite în oasele coapsei unui bărbat și ale unei femei și probabil au rămas prinse în os după ce au fost consumate și absorbite în fluxul sanguin și apoi în vasele de sânge în țesutul lor osos.

„Rezultatele obținute pe probele osoase au arătat prezența a două molecule, [THC] și CBD, evidențiind administrarea de canabis”, a explicat echipa.

„Aceste rezultate, după cunoștințele noastre, constituie primul raport privind detectarea canabisului în rămășițele osteologice umane istorice și arheologice”.

Interesant este că, deși canabisul era o trăsătură comună a remediilor medicale în rândul grecilor antici și al romanilor, planta nu a fost populară în Europa de Vest în timpul Evului Mediu, în special începând cu secolul al XII-lea. De fapt, a fost interzisă în mod explicit printr-un edict papal din 1484.

Vezi și: Corpul uman, capabil să producă subtanța halucinogenă din Canabis. Cum este posibil